Mafia pădurilor – implicarea procuraturii în furtul de lemne din Borșa
Dezvăluiri despre defrișările ilegale din pădurile României: complicități și mușamalizări
Publicația Gazeta de Cluj a detaliat mecanismele complexe prin care pădurile României sunt defrișate ilegal, având ca actori principali autorități implicate direct sau prin complicitate. Potrivit investigației, exploatatorii forestieri colaborează cu Garda Forestieră Cluj, personalul ocoalelor silvice și alte instituții responsabile, formând o rețea care ajunge până la nivelul parchetelor. Această rețea funcționează ca o adevărată „tumoră” care compromite sistematic gestionarea resurselor forestiere ale țării.
Cazul Borșa: implicarea procurorului Panțuru
În pădurea din Borșa, schema ilegală a fost favorizată de intervenția directă sau indirectă a autorităților judiciare. DNA avea deja înregistrat un dosar penal în care familia Rondolean și familia Gălățean figurau ca proprietari ai pădurii. În același timp, firma Horber și-a declarat proprietatea asupra aceluiași teren. Procurorul Ioan Ulici de la DNA a trimis dosarul către procurorul Valentin Panțuru, motivând că prejudiciul estimat nu era clar și că nu se putea stabili dacă depășea un milion de euro.
Procurorul Panțuru, în prezent șef de secție la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, avea cunoștință că firma Horber nu era adevăratul proprietar al pădurii. Cu toate acestea, a ales să claseze cazul fără a informa proprietarii de drept despre situația furtului din pădure. Decizia ridică serioase semne de întrebare cu privire la obiectivitatea și legalitatea acțiunilor sale.
Această situație exemplifică modul în care structurile de control și justiție sunt utilizate pentru a mușamaliza infracțiuni, contribuind astfel la degradarea ireversibilă a patrimoniului natural al României.