Întâlnire la nivel guvernamental pentru comunitatea din Coroieni – Maramureș

Asociația Reality Check a reunit joi, 30 iunie 2022, la aceeași masă, reprezentanți ai Guvernului și ai altor instituții relevante pentru a discuta despre cum putem, împreună, să ajutăm oamenii din cele mai vulnerabile comunități să reușească într-adevăr să trăiască mai bine și să aibă acces la serviciile de bază: educație, sănătate, sprijin social, locuire decentă sau locuri de muncă. Două asemenea comunități sunt Castelu și Coroieni, în care Reality Check lucrează de mulți ani și unde din 2021 implementează două proiecte complexe de intervenție integrată, finanțate prin programul Active Citizen Fund România.

Sărăcie înseamnă mult mai mult decât lipsa banilor pentru un trai decent. Sărăcie înseamnă lipsa accesului la educație pentru copii și anularea șansei la un viitor mai bun, o sănătate precară și multe situații extreme din cauza limitării accesului la servicii medicale, înseamnă o discrepanță între legislația în vigoare și nevoile acute ale oamenilor. În plus, discriminarea căreia trebuie să le facă față mulți dintre cei care trăiesc de pe azi, pe mâine, amplifică gravitatea situației.

În ambele comunități în care Reality Check lucrează împreună cu autoritățile locale se văd progrese în viețile copiilor săraci și ale familiilor acestora, precum și în modul în care lucrează angajații primăriilor și școlilor. Însă deseori sunt probleme care nu se pot rezolva pe plan local. Acestea sunt probleme vechi, rămase nerezolvate, sau de sistem, de care se lovesc majoritatea oamenilor din comunități vulnerabile. În asemenea situații, echipele locale au nevoie de sprijin din partea autorităților județene și, uneori, și din partea ministerelor și agenții naționale.

„Lucrurile ies întotdeauna mai bine când există dialog și colaborare. Vedem acest lucru zi de zi, în proiectele noastre. Avem întâlniri regulate cu Echipa Locală Integrată, în cadrul cărora discutăm situații specifice de la firul ierbii. La început nu a fost ușor și a durat ceva până am creat o rutină, dar acum a devenit o metodă de lucru. În același timp, mergem frecvent pe teren pentru a păstra legătura directă cu comunitatea, ca să înțelegem de la sursă natura problemelor cu care oamenii se confruntă. Așa am ajuns, spre exemplu, să facem înscrierea pentru clasa pregătitoare direct în comunitate, ca să le venim în sprijin părinților și copiilor. Unde nu am găsit o rezolvare la nivel local, am făcut solicitări la instituțiile superioare. Colaborarea ONG-urilor cu autoritățile statului poate fi foarte eficientă și benefică pentru comunitățile vulnerabile. Lupta împotriva sărăciei necesită multe resurse, dar trebuie să o vedem ca pe o investiție, iar educația copiilor trebuie să fie o prioritate.“ – Nadia Gavrilă, Președintă Reality Check

Masa rotundă Împreună pentru un viitor mai bun în comunitățile vulnerabile

La eveniment au participat Petre Florin Manole – Secretar de stat, Secretariatul General al Guvernului; Mara Mareș – Consilier de stat, Cancelaria Prim-Ministrului; Marian Daragiu – Subsecretar de Stat, Ministerul Educației; Makkai Peter-Janos – Secretar de stat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale; Elena Dobre – Director Direcția Politici Servicii Sociale, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale; Lidia Onofrei – Coordonator național al activității de asistență medicală comunitară, Ministerul Sănătății; Mihaela Sandu – Director parteneriate sector public, Teach for Romania; Silvia Dinică – Senator USR; Simona Tănase – Consilier, UIPFFS, Ministerul Educației Naționale; Bogdan Paraschiv – Subsecretar de stat, Ministerul Familiei; Irina Vasilescu – Președintă Asociația Pe Stop. Din partea Reality Check au luat parte: Nadia Gavrilă – Președintă Asociația Reality Check, Cristina Dan, Iolanda Burtea, Alina Seghedi și Oana Ganea.

Toți participanții au fost de acord că problemele complexe pe care le generează sărăcia trebuie abordate cu intervenții integrate.

„Munca asistentului medical comunitar este pe cât de importantă, pe atât de complexă. Colegii mei le sunt alături oamenilor din comunitățile defavorizate în situații foarte grele. Toți suntem vulnerabili când suntem bolnavi sau când cineva din familia noastră suferă, dar teama și nesiguranța cresc atunci când, adult fiind, nu poți citi prospectul unui medicament pentru că nu ai avut șansa să mergi la școală, nu poți înțelege un diagnostic, nu sau nu știi încotro să o iei cu copilul care are urgentă nevoie de un control de specialitate. Aici ajută asistentul medical comunitar, iar rolul său în echipa integrată este foarte important deoarece, spre exemplu, problemele de sănătate ale copiilor afectează în mod direct și activitatea lor școlară. Un plan bun de intervenție se face împreună cu reprezentanții asistenței sociale, cu mediatorul școlar și cu toți cei implicați“, a declarat Lidia Onofrei, Coordonator național al activității de asistență medicală comunitară, Ministerul Sănătății.

Menționăm doar câteva dintre provocările discutate, la care dorim să găsim soluții:

• copiii care nu sunt în statisticile privitoare la abandonul școlar pentru că nici măcar nu ajung să fie înscriși la școală sau grădiniță
• importanța înscrierii și frecventării grădiniței pentru a preveni marile dificultăți de adaptare pe care le întâmpină foarte mulți copii din comunități defavorizate la începerea școlii, mai ales în contextul în care grupa mare este obligatorie, conform legii
• numărul mare de mame minore și situația copiilor acestora (de multe ori sunt înregistrați pe numele altcuiva din familie, lucru care îngreunează intervenții sociale ulterioare)
• dificultatea de a găsi sau implica mediatori școlari

„Dreptul fiecărui copil la educația de calitate nu este o concesie pe care noi, adulții, o facem copiilor României! Este o obligație și o onoare de care trebuie să ne achităm cu toată responsabilitatea, mobilizând toate resursele umane, materiale și de timp necesare, pentru a ne asigura că fiecare copil are acces în mod echitabil la sistemul educațional, astfel încât fiecare copil, mai mic sau mai mare, să își poată atinge propriul potențial de dezvoltare, indiferent de mediul socio-economic din care provine, statutul familiei, mediul de rezidență, dizabilitate sau etnia cărei îi aparține“, a declarat Marian Daragiu, Subsecretar de Stat în Ministerul Educației.

În urma acestei mese rotunde a fost creat un grup de lucru care să ofere echipelor locale sprijin la modul pragmatic în rezolvarea situațiilor dificile identificate în comunități, iar soluțiile găsite să fie diseminate și în alte comunități vulnerabile care se confruntă cu probleme similare.

„Feedback-ul din teren, de la comunitățile locale, ne demonstrează utilitatea lucrului în echipe multidisciplinare și eficiența intervențiilor integrate. Deși identificarea resurselor necesare, financiare și umane, pentru implementarea la nivel la național a acestui mod de lucru reprezintă încă o provocare, se fac pași importanți prin dezvoltarea de proiecte pilot în domeniu.“ – Makkai Peter-Janos – Secretar de stat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

În februarie 2021, Asociația Reality Check a demarat două proiecte complexe, care înglobează și dezvoltă toate intervențiile anterioare ale organizației din Castelu (jud. Constanța) și Coroieni (jud. Maramureș): „Împreună pentru o viață mai bună în Castelu’’ și „Împreună pentru un viitor mai bun în Coroieni’’. Proiectele sunt derulate în parteneriat cu Primăria Comunei Castelu, Primăria Comunei Coroieni, Fundația Noi Orizonturi și Asociația Pe Stop și cu susținerea școlilor din cele două comunități, iar beneficiari sunt peste 1100 de copii, tineri și adulți.

Prin aceste proiecte, Reality Check și partenerii derulează timp de doi ani (2021 – 2022) programe de educație remedială și prin sport, dezvoltarea abilităților de viață și de leadership, educație pentru sănătate și igienă și cluburi pentru tineri; dezvoltă grupuri de inițiativă locală prin care oamenii învață să acceseze anumite servicii și să se ajute unii pe alții, și organizează activități care să apropie persoanele vulnerabile de ceilalți locuitori din sat. În același timp, echipa de proiect lucrează cu asistenții sociali, asistenții medicali comunitari și mediatorii școlari din cele două comune și cu specialiști ai instituțiilor județene, pe care îi ajută să colaboreze mai eficient pentru a rezolva mai ușor problemele complexe ale celor mai vulnerabile familii. Experiența directă, de la firul ierbii, este documentată și integrată în propuneri de îmbunătățire a politicilor publice naționale privind serviciile comunitare integrate.

Comunele Castelu și Coroieni au două dintre cele mai sărace comunități din România. În Coroieni trăiesc 1770 de români și aproape 800 de romi, din care circa două treimi sunt minori. Majoritatea romilor locuiesc în Ponorâta, o comunitate izolată care ține de satul Vălenii Lăpușului. Ponorâta este o comunitate cu familii foarte sărace, cu mulți copii și natalitate în creștere, în special în rândul mamelor minore. Majoritatea locuitorilor trăiesc de pe o zi pe alta. Doar câțiva adulți știu să scrie și să citească. Acasă copiii vorbesc romani și când încep grădinița nu știu bine românește. Copiii merg la grădiniță și clasele I-IV în comunitate și la gimnaziu în Coroieni.

În Castelu trăiesc 4400 de români, 500 de turci, 180 de tătari și peste 500 de romi-turci (horahai). Horahaii nu sunt recunoscuți oficial nici de comunitatea turcă, nici de cea romă. Majoritatea locuiesc pe o stradă neasfaltată de la capătul satului. Jumătate trăiesc modest, iar jumătate în condiții foarte grele, în case suprapopulate și dărăpănate, fără apă curentă și baie. Mulți părinți săraci au sub 4 clase, nu știu să scrie și să citească și au nevoie de ajutor să-și acceseze drepturile. Copiii vorbesc acasă un amestec de turcește cu romani și nu știu românește cand încep școala. Foarte puțini au rezultate școlare bune.

În ambele comunități, sărăcia, lipsa educației și a igienei fac copiii vulnerabili la boli, iar fetele devin mame foarte devreme (la 14-15 ani) și au nevoie de îndrumare și susținere ca să își poată îngrijii corect copiii.

Cei opt ani de implicare la firul ierbii în Ponorâta și patru în Castelu ai membrilor Reality Check și experiențele anterioare de lucru în comunități afectate de sărăcie severă demonstrează că numai o abordare integrată poate duce la combaterea sărăciei multigeneraționale.